Politist, adjectiv

L-am vazut aseara la Studio. Btw, e bine ca exista si altceva decat ‘plex’-urile de la Mall. La Studio e 8 lei biletul.

Dupa ce ma asistat la o discutie intre doi colegi cinefili, in care filmul a fost distrus de la un capat la celalalt, asteptarile mele nu erau cine stie ce. Stiam ca urmeaza cadre foarte lungi, ca actiunea cam lipseste, dar ca dialogurile sunt foarte bune, cel putin din cand in cand.

Prima impresie, dupa film, a fost “man, dar nici macar nu a fost asa rau”. Intre timp, lucrurile s-au mai sedimentat, si sigur nu e un film care sa imi fi placut foarte mult.

Cadrele lungi sunt foarte lungi. Asta e unul dintre punctele foarte discutate ale filmului – si e de inteles. Unele dintre ele au sens – scena de asteptare in secretariat, prima scena de filaj, momentul in care Cristi mananca si nevasta-sa asculta “Nu te parasesc iubire” de 3 ori… si cred ca mai sunt si altele. Dar cele mai multe sunt lungite inutil. Inteleg demersul – viata de politist e 80% filaj si birocratie. Dar scenele bune din film se cam pierd in cele trase si lungite.

Totusi, momentul decisiv, confruntarea dintre politist si comandat,  e o caricatura groasa. O lectie de morala si etica pe baza de DEX e oricum, numai realista nu. Si din cauza asta si finalul pare ratat.

Dialogurile sunt dupa minte mea, partea cea mai buna a filmului. Au umor, au sens, au ritm… tot ce trebuie. Au farmec, chiar si fara accentul de Vaslui.

Sunt cateva personaje foarte pitoresti, dar nu personajul lui Bucur, asa cum m-as fi asteptat. Politistul pare prea apasat de dilema in care se afla, prea merge tot timpul cocosat si incruntat. Momentele in care devine credibil sunt scurtele discutii cu jumatatea mai buna.

Cred ca daca filmul ar fi fost mai orientat catre pitorescul personajelor, catre dialoguri si catre firul actiunii, ar fi fost mult-mult mai tare. Viata de politist intr-un oras de provincie mi se pare un subiect foarte ofertant pentru o comedie neagra. Cam ca dilema daca a fost sa nu a fost.

De ce ai vrea sa lucrezi in publicitate?

Unul dintre lucrurile care imi place cel mai mult, lucrand intr-o agentie, este ocazia de a intra intr-o gramada de domenii diferite. Asta e o diferenta majora intre a lucra intr-o agentie vs intr-un departament de marketing (la client).

Fiecare client vine cu business-ul lui, cu pozitia lui in piata, cu probleme si oportunitati (ca sa pastrez un limbaj adecvat). Din toate astea, publicitarul nostru poate sa invete. Si e si platit pentru asta, ceea ce e si mai bine.

Asa ca un om care vrea sa lucreze in marketing sau comunicare dar nu prea stie unde si cum si ce, poate incepe cu o agentie de publicitate (pe un post de client-service sau strategie). In 2-3 ani ar trebui sa deprinda principiile de baza si, eventual, sa isi cristalizeze niste preferinte pentru un domeniu sau altul.

Alice in Chains – single nou

Azi e zi cu muzica multa. Le mai rasfir putin, sa nu dau totul prea repede, dar un single nou Alice in Chains merita orice, nu? Asta e single-ul, albumul ar trebui sa iasa pe la sfarsitul lui septembrie la Virgin.

Asadar, dupa ani si ani, Layne a fost inlocuit cu Willian DuVall. Nu am auzit de el pana acum si din anumite unghiuri seamana suparator de mult cu Lenny Kravitz, dar toate astea conteaza prea putin cand vorbim de noul single. Si ce single!

E o revenire nesperata. Adica, da, AIC au mai cantat pe ici-colo, cu diversi vocali (Hetfield, Anselmo si multi altii), dar nu ma asteptam la vocal nou, album nou si toata povestea. Iar cand suna cum suna nu pot decat sa ma gandesc la turneul care trebuie sa urmeze .

Putina istorie, pentru cititorii mai tineri. Alice in Chains vine din Seattle, dimpreuna cu un val de trupe care acum 20 de ani a rupt tot ce a prins. Impreuna cu Nirvana, Pearl Jam si Soundgarden au fost cele mai reprezentative formatii din generatia asta.

Daca Nirvana si Pearl Jam au dat definitia grunge-ului, Soundgarden si AIC au aratat ca genul poate fi dus in multe alte directii. AIC s-au ocupat de latura mai heavy, in timp ce Soundgarden au fost ceva mai experimentali. De la Alice in Chains la tot ce inseamna astazi stoner nu e decat un pas, care a fost facut prima data de Kyuss (tot prin anii ‘90).

Si povestea continua, dupa cum se poate vedea.

Prince – Crimson & Clover

Asta e ultimul single Prince (de care am mai vorbit aici). E reconfortant sa stii ca Prince face inca muzica si ca e in verva. Iar clipul e exact asa cum ma asteptam si foarte in linie cu melodia.

Invincibilul Luis

Astazi se face fix o luna de cand il gazduim pe Ludovic, aka Luis/Luiz.

Pentru cine a deschis mai tarziu aparatele, l-am luat pe vremea cand aproape ca avea un picior in minus. Intre timp, rana e din ce in ce mai mica – probabil ca mai dureaza inca o saptamana pana se va inchide de tot. Acum arata ca o cicatrice de razboinic.

Aproape ca am terminat cu vaccinurile, am scapat de guler, iar rana nu mai trebuie bandajata.

Din pacate tot nu i-am gasit un/o stapan/a. In primele zile/saptamani, s-a oferit foarte multa lume sa ne ajute in acest demers, dar entuziasmul probabil ca s-a stins. E de inteles cumva, sa plasezi un caine care nu e de rasa nu e cel mai usor lucru de facut.

Pe de alta parte, Han – titularul postului pana la urma, incepe sa dea semne de nerabdare. In ultimile zile a devenit mai retras si destul de irascibil. Toata situatia asta ne pune intr-o pozitie in care nu voiam sa ajungem si studiem posibilitatea sa il transferam pe Luis intr-un adapost/pensiune.

Oferta ramane valabila. Daca il transferam, nu inseamna ca il abandonam, ci ca vom continua sa ii cautam stapan. Doar ca nu va mai sta la noi.

Pozele sunt de sambata, deci foarte recente. Daca vi se pare ca e simpatic, trebuie sa stiti ca nu prea e fotogenic.

CNA-ul ca barometru

Campania Gusto are, pana acum, doua spoturi (Headless si Dogface) foarte cool dar care au impartit publicul in lovers si haters. Una dintre reactiile absolut spectaculoase a ajuns pe adresa agentiei de creatie (Publicis) si vine de la o mamica ingrijorata.

Un alt aspect important este ca, copii sunt atrasi de reclame. Nu stiu daca

aveti copii, dar parintii isi pacalescu copiii de varsta foarte mica sa

manance punandu-le reclame la televizor. Sunt colorate, sunt mai zgomotoase

si se canta. Copiii sunt fascinati si mananca.

Un alt aspect important este ca, copii sunt atrasi de reclame. Nu stiu daca aveti copii, dar parintii isi pacalescu copiii de varsta foarte mica sa manance punandu-le reclame la televizor. Sunt colorate, sunt mai zgomotoase si se canta. Copiii sunt fascinati si mananca.

E atat de tare chestia asta ca ma gandesc incat poate face linistit parte din campanie . Textul complet aici. Concluzia e ca parintii astia isi terorizeaza copiii. La propriu.

Ei, intre timp CNA-ul a intrat pe fir. Cum spune si dl. Capanescu in acelasi post, faptul ca CNA-ul muta sau interzice o reclama a devenit un soi de barometru al calitatii, inseamna ca spotul e bun si ca a trezit reactii. Mai ca imi vine sa cred ca si miscarea asta face parte in campania de PR.

Intre etaje

Nu mi-a fost niciodata frica de lifturi. Cand eram mic, una din ditractiile majore era sa opresc liftul intre etaje si apoi sa pornim din nou. Era mai interactiv, asa. Plus ca imi verificam puterea bratelor – liftul era cu usi automate, care trebuiau deschise putin ca sa opreasca liftul.

In blocul in care stau acum, desi e mai nou decat cel in care aveam lift cu usi automate, avem un lift clasic optzecist, cu doua randuri de usi, toate actioname mecanic de mana utilizatorului. Mai DIY, cum ar veni. Cu genul asta nu am experimentat in tinerete.

Zilele trecute s-a intamplat sa se ia curentul fix cand am pornit catre parter, drept pentru care am ramas putin pe intuneric si putin blocati in lift. Primul impuls a fost sa deschid usile interioare si sa caut dispozitivul care da voie usii exterioare sa se deschida. Dar nu a mers, evident. Drept pentru care ne-am resemnat in intuneric asteptand sa se porneasca curentul.

Mi-era cam rusine sa sun la 112 pentru atata lucru – pe principiul ca oamenii aia au urgente serioase. In cele din urma m-am gandit ca prin lift trebuie sa fie un numar de telefon pentru cazuri de gen. L-am gasit, am sunat, mi-a raspuns o doamna, mi-a preluat reclamatie si m-a asigurat ca o echipa e pe drum.

Nu ca as vrea un girofar pentru asta, dar o masina de interventie trebuie sa existe, nu? Poate, dar nu sambata in jurul pranzului. Drept pentru care a venit un domn tehnician mai in varsta care a fost foarte dragut si ne-a scos din lift si care ne-a spus ca am avut noroc ca era in Rahova si doar s-a urcat in 226 si in 25 de minute a fost la noi. Nu e rau, zic .

Acum ma uitam dupa numerele de urgenta. Nu e simplu nici aici. Fiecare companie, cu numarul ei. IFMA raspunde la 9263, Acensorul la 9231 pentru sectoarele 1, 2, 3 si la 9241 pentru 4,5,6. Iar Romservice la 9261. Oare ce se intampla cand suni la IFMA, dar de fapt trebuia sa suni la Ascensorul?

Care-i treaba cu Top Gear?

Nu inteleg de ce Antena3 se mai chinuie sa difuzeze TopGear. Dau numai episoade vechi, intr-o ordine complet random si nici macar nu respecta intotdeauna ora de difuzare. Daca e vreo chestie cu iz de rating, sacalii de la Sinteza Zilei o vor diseca mult si bine.

Desi imi place foarte mult TG, am renuntat sa o mai urmaresc pe TV. Pe Youtube exista toate episoadele, din toate sezoanele – trebuie doar putina rabdare sa le cauti.

Aseara a avut loc un moment istoric. Oficial, The Stig si-a arata capul. Si din casca a iesit Michael Schumacher, dupa ce tocmai incheiase un tur perfect de circuit  la volanul lui FXX. Asa a iesit o deschidere de sezon, al 13lea, legendara. Nu are sens sa dau link, clipurile sunt dezactivate unul dupa altul.

Inca o chestie: de ce nu profita oamenii de la Antene de mixul print-TV-web? Printul e singurul dintre elemente care se misca bine, dar sunt sigur ca s-ar putea scoate rezultate mai bune cu putina integrare. E foarte descurajant sa vezi cum o super-productie ca TG e ingropata in anonimat.

Ce inseamna 4 miliarde?

Aveam in plan un post pe tema asta de ceva vreme, dar azi am vazut clipul de mai sus (via Bogdan), asa ca am trecut la fapte.

Prima obiectie pe care o am la campanie e ca exploateaza intr-un mod cinic suma de 4 mld euro. Oamenii (eu inclusiv, of cors) nu prea au dimensiunea sumei asteia. Evident, sunt bani multi daca ma gandesc, dar cat de multi sunt cand vine vorba de PIB si alte unitati macro? Cati km de autostrada de pot face cu 4 mld de euro? E un advertising lipsit de morala pentru ca omisiunea e tot un fel de minciuna.

Problema cu Rosia Montana e cu atat mai delicata cu cat e o zona extrem de saraca. Si nu a existat nici un alt plan de iesire la liman. Tusim eco, agricultura bio etc sunt concepte foarte frumoase dar care nu functioneaza in ecuatie cu statul, din cate se vede. In conditiile astea, e normal sa existe frustrarea ca in pamant zac niste tone de aur care abia asteapta sa fie exploatate.

In plus, cam ce investitor s-ar duce in zona asta sa faca turism eco, din moment ce exploatarile pot incepe oricand? Pentru ca, sa fim seriosi, cu greu ii vad pe oamenii de acolo aplicand la fonduri europene pentru agricultura sau turism. Cu atat mai putin cu cat au cateva tone de aur sub ei – ceea ce reprezinta o rezolvare rapida si fara batai de cap a tuturor problemelor din lume.

Probabil ca proiectul va trece, dar e inca o dovada a lipsei de viziune, a incompetentei si a falimentului politic. Ii inteleg pe locuitorii din RM care au votat pentru exploatarea miniera. Dar nu e ca si cum au de ales, nu?

Simplu si de bun-simt

Nu exista “prea simplu”. Nici macar in advertising. Pur si simplu nu exista. Daca poti sa tai ceva si nu afectezi rezultatul final, fa-o.

Tot asa e si cu lucrurile de bun-simt. Majoritatea dintre noi suntem oameni normali, cu un iq normal. Daca ne-am rezuma la a face ceva de bun-simt, daca am folosi bunu-simt ca reper, cred ca ne-ar fi mult, mult mai bine.

Nu cunosc foarte multi oameni geniali, dar chiar si cei pe care ii cunosc incearca sa faca tot lucruri simple si de bun simt – doar ca intr-o zona complet inaccesibila mie.

Partea proasta e ca pentru asa ceva trebuie multe lucruri: munca multa, viziune, pricepere si din nou munca multa. Simplu si de bun-simt, nu?