Spania a castigat. Deci exista dreptate. Dupa greci acum 4 ani, faptul ca acum a castigat Spania, indreapta lucrurile. Cea mai frumoasa echipa, cea mai ofensiva, posesia cea mai buna, cele mai multe pase, cele mai multe pase reusite si lista de superlative poate continua.
Nu cred ca Germania poate face fata Spaniei. Sigur nu, daca Spania mai are energia si inspiratia de pana acum. Aseara mi s-a parut ca spaniolii au facut meciul perfect. Au avut totul in mana tot timpul. I-au alergat pe rusi pana cand au cazut si le-au dat 3 goluri de manual, fiecare dintre ele.
Linia de mijloc, mai ales dupa iesirea lui Villa, a fost impresionanta. Iar rusii au fost o echipa stearsa, obosita si fara idei prea clare. Nu le-a mai iesit nimic. Dupa 4-1 si 3-0 cred ca lucrurile sunt destul de clare.
Un singur regret: Raul nu e pe teren. Sau macar pe banca. Chiar daca nu e nevoie de el, chiar daca atacantii din lot sunt mai in forma.
Sunt curios ce au de spus tacticienii fotbalului despre meciul de aseara. Ce poti sa spui despre Rustu? A fost de Cascadorii Rasului 120 de minute, dar a aparat un penalty. Modric, pe de alta parte, a jucat ca un mare coordonator (gen Xavi, Fabregas, Guardiola), dar a ratat in momentul decisiv.
Deci? Sa vad schemele de joc. Degeaba, meciul de aseara nu intra in niciun sistem.
Nu as vrea sa ia Turcia campionatul Ajunge ca l-a luat Grecia ultima data. De acum incolo ne concetram pe Spania si/sau Olanda. Vreau o echipa care joaca frumos. Parca vad ca finala va fi Germania - Italia, un meci clasic, dar fara nicio emotie.
Incepe azi. Normal, sper ca baietii nostri sa se mobilizeze exemplar si sa faca o figura frumoasa. Prin daruire si prin forta grupului vom reusi.
In mod traditional tin cu Anglia, in ciuda faptului ca nu au mai facut de mult timp vreo mare branza. Mereu au avut in lot jucatori foarte buni. Dar, ce pacat, englezii nu sunt nici in Austria, nici in Elvetia.
Asa ca optiunea urmatoare, desi e atat de aproape ca e foarte greu sa fac diferente, este Cehia. Ca sa fiu sincer nu prea stiu care e lotul acum. O sa vedem seara asta, pentru ca meciul Cehia - Elvetia deschide balul.
Imi mai plac, tot la modul general, Spania si Olanda. Din pacate prima nu il are in lot pe Raul, iar a doua e din nou adversara Romaniei. Asa ca echipa mea favorita la acest turneu, dupa baietii nostri of cors, este Cehia.
Una buna: luni Romania joaca ante-penultimul meci la acest turneu :). Sper sa nu, totusi.
Pana acum nu m-am intebat niciodata ce se intampla cu un club de fotbal in intersezon. Acum ca ma gandesc, cred ca la majoritatea se intra intr-un fel de hibernare estivala, daca se poate spune asa ceva. Jucatorii sunt in vacanta, antrenorii la fel, deci nu prea se mai joaca fotbal. Asa ca si restul staff-ului o cam arde pe relaxare.
Pai nu e pacat? O fabrica asa imensa cum e un club de fotbal sa stea degeaba? Ei bine, nu. Barcelona a lansat un program de marketing care lucreaza pe toate partile: imagine, vanzari, eficienta, tot. Pentru o suma care porneste de la 40.000 de euro tu cu inca 34 de prieteni poti sa joci un meci de fotbal pe Camp Nou. Experienta e totala - pana la reluarile de pe tabela si tot ce e nevoie pentru o experienta cat mai apropiata de the real shit. 100 de oameni din staff-ul Barcelonei sunt mobilizati pentru treaba asta.
GSP a fost acolo, impreuna cu oameni din agentiile de media. Si GSP lucreaza, nu? . Aici povestea, aici imaginile.
Seara de vis pentru Mutu si Contra. Ambii si-au cam calificat singuri echipele in UEFA. Din pacate Getafe a iesit din competitie.
Mutu e intr-o forma absolut fantastica, ii iese tot, da goluri peste goluri si face un sezon mai tare decat cel de dinaintea transferului la Chelsea. Si atunci il avea antrenor tot pe Prandelli.
Sunt convins ca antrenorul asta l-a facut pe Mutu sa joace din nou. Sunt multe cazuri de tandemuri de genul asta, antrenor-jucator. Ma rog, antrenor-jucatori… Dar asta nu ii ia nimic din glorie lui Mutu.
Aici un rezumat al meciului de aseara.
Si Contra a dat gol. Unul chiar mai frumos decat cel de saptamana trecuta, un gol in stilul lui Hagi. Daca Mutu e in forma de mult timp, Contra se pare ca acum face un come-back cum eu, unul, nu mai speram de la el. Numai de i-ar tine forma asta inca 2-3 luni :).
Fotbalul e un sport foarte frumos, cand e jucat de aia care stiu sa il joace. Cele doua meciuri Liverpool-Arsenal sunt deja doua clasice - de genul Real Madrid - Manchester. Din pacate calificarea a fost decisa de arbitraj, dar meciurile in sine au fost foarte-foarte bune.
Acum cateva saptamani am vazut si Manchester-Liverpool, Arsenal-Chelsea si Manchester-Boro. Toate meciuri foarte tari din toate punctele de vedere. Mi-am adus aminte de ce imi place sportul asta. Dar suntem asa departe… oh, boy… suntem pe alta lume. Si nu cred ca vom fi coplanari prea curand.
Nu imi faceam mai asteptari fata de meciul asta (Rapid-Steaua), mai ales dupa ce am vazut o buna parte din Spurs-Chelsea, unul dintre cele mai frumoase meciuri de fotbal ever.
Dar nu cred ca e cineva care sa se mire, de fapt. Era chestiune de timp pana cand un meci va fi fost intrerupt din cauza incidentelor din tribune. Suporterii nu sunt, insa, principalii vinovati. Toata agresivitatea si tensiunea vin din “dialogul” dintre reprezentantii celor 2 echipe.
Probabil ca nu va trece mult pana cand luptele de strada dintre galerii vor face victime. Asa ca ramane intrebarea: unde e fotbalul?
Desi am cam tras chiulul in ultimul timp (dar voi reveni pe tema asta), macar am ajuns sa imi dau seama de ce imi place pe pereti. E vorba de concentrare. Teoretic poti face orice in materie de catarat, atata timp cat reusesti sa te concentrezi. Ca sa fiu mai precis, in sportul asta trebuie sa fii atent. Cateva minute, toata atentia ti se duce intr-un singur punct. Cateva minute esti atent la o singura priza de care nu poti trece, la un singur traseu pe care nu il poti termina, la o singura miscare pe care nu o faci cum trebuie.
E o terapie buna pentru oameni stresati. Nu ca as fi neaparat unul dintre astia, dar mai bine sa prevenim decat sa tratam, nu?
Desi e o chestie pe care doream sa o fac de mult timp si desi am cochetat cu treburi de genul in tinerete, abia ieri am ajuns pe un perete de escalada. Cu tot tacamul: ham, coarda & shit. Fara espadrile, pentru ca inca nu ma indur sa dau 200 lei pe o pereche de tenisi urati.
Ce e frumos aici e ca nu trebuie sa bat prea mult Bucuresti ca sa ajung (Tudor Arghezi) si ca au cursuri de initiere, cu instructor adica.
Dar m-am convins ca the real mccoy e pe stanca, afara. Aici, insa, poti sa iti faci o pregatire tare buna si e mult mai safe. Am ajuns la doua concluzii: trebuie sa slabesc rapid si trebuie sa imi lucrez putin mainile. Dupa 3 ture pe cel mai usor perete nu mai puteam sa tin o priza mare in mana.
Discutii fierbinti