Ma mir

Am ascultat ieri, live, aproape tot discursul lui Basescu. Apoi am ascultat inregistrat ce pierdusem. Deci sunt oarecum in tema. Vestea buna, ca urmeaza reducerea cheltuielilor bugetare, nu e asa buna cum pare la prima vedere, pentru ca reducerea fondului de salarii va duce la scaderea consumului si, in pasul urmator, la scaderea incasarilor din impozite si taxe. And then?

M-as fi asteptat, in schimb, sa vad planul ala de restructurare a statului, plan cu care de altfel a si castigat Basescu alegerile. Ma asteptam la un plan de reducere a cheltuielilor nu prin reducerea fondului de salarii, ci prin eficientizarea aparatului de stat, prin cresterea absorbtiei de fonduri europene, prin stimularea economiei – si deci a incasarilor din taxe. Pentru ca acum Basescu si guvernul isi asuma, ce-i drept, o serie de masuri foarte dure si nepopulare, dar tot transfer se cheama. Ok, nu in mediul privat, ci in cel bugetar.

Dar, treacand peste toate, ce m-a dat pe spate la discursul lui Basescu, la fel ca si in campania din noiembrie, e consternarea pe care o afiseaza cand vorbeste de criza. Ca si cum ar fi ajuns acum o saptamana in functie, abia ar fi numit un guvern, si se trezesc intr-o situatie extrem de dificila de care habar nu avea nimeni. Ca si cum nu ar fi trecut 5 ani de cand Basescu si PD(L) sunt la carma (sic!). Ca si cum nu am fi primit in repetate randuri asigurari ca incepe cresterea economica, am iesit din criza, care nici nu exista samd.

Dezbatere si nu prea

Marea dezbatere de aseara nu prea a fost dezbatere. Mi-ar fi placut sa vad un dialog intre cei doi mari barbati de stat, dar nu prea a fost cazul. Au fost mai interesati sa isi spuna fiecare lectia frumos, asa cum o invatasera de acasa. Dialogul a fost mai degraba unul primitiv, bazat pe observatii ce s-au dorit fine si ironice si intreruperi fara sens.

Geaoana va devaloriza rapid cuvinte bune, in sine, gen impreuna, echipa, intelegere etc. Dar le-a folosit prea mult si fara substanta. Asta e si problema esentiala – vorbeste multe dar nu pare sa fie ceva in spate care sa sustina ce zice.

Basescu mi s-a parut mult mai pacifist si mai cuminte aseara. Probabil ca e noua poza pe care a construit-o in contextul filmului. Problema e ca discursul lui seamana prea mult cu cel de acum 5 ani. Ca si cum nu ar fi fost 5 ani presedinte al tarii, ci abia acum incepe treaba. Apoi, sa dai vina in integime pe criza economica mondiala, pe care ai recunoscut-o la cateva luni dupa ce economia o luase vertiginos in jos, e complet lipsit de fair-play.

Acestea fiind spuse, datele problemei sunt simple . De fapt nu e deloc simplu. Dezbaterea de aseara mi-a confirmat ca imi e foarte greu sa aleg unul dintre cei doi. Ce facem, deci?

A fost sau nu a fost?

Evident,  intrebarea face referire la filmul cu Basescu si copilul.

Nu cred ca o sa conteze prea mult. Basescu oricum e perceput ca un tip nu tocmai sensibil (lacrimile nu l-au ajutat deloc), injuraturile fac parte din vocabularul curent si tot asa. Ba, mai mult, cred ca s-ar putea sa il si ajute faptul ca filmul a iesit la iveala dupa 5 ani, exact in prag de tur 2.

L-am vazut aseara la Realitatea si noul sau discurs pare orientat pe masuri si lucruri concrete. Cred ca asa ar si trebui. Ca sunt promisiuni fara acoperire sau nu, conteaza mai putin. Mesajul sau este (sau cel putin pare sa fie) “astia se ocupa de mizerii, eu ma ocup de chestii serioase”.

Am mai observat ceva: cand are temele facute, Basescu nu prea are concurent. Cand nu are temele facute, greseste lamentabil. Intrebarea cu fapta buna din dezbaterea de acum o saptamana e un exemplu foarte bun.

Sunt pus intr-o situatie foarte ciudata. Am de ales intre doi politicieni care nu imi inspira incredere. Unul pentru ca e prea slab si pare usor de controlat, celalalt pentru ca e prea puternic si pare ca se poate transforma intr-un dictator.

Post-alegeri

Cateva ganduri despre alegeri.

In primul rand, nu asteptati fapte bune de la politicienii de top. Nici unul dintre cei 3 (acum 2) candidati nu a fost in stare sa spuna o fapta buna. Geoana a zis ca nu si-a dat socra afara din casa. O gluma nesarata? Cel putin. Antonescu a dat un raspuns vag pe care l-am uitat in secunda 2. Iar Basescu… – oh, man, a fost delicios – a crestinat un musulman. Ca in Evul Mediu, jur. A adus un pagan pe calea cea dreapta. Recunosc ca am ramas fara replica la momentul respectiv.

Recunosc ca a fost o supriza mare clasamentul final. Singurul care a avut un rezultat la care ma asteptam a fost Antonescu. In rest, inclusiv candidatul UDMR sau Vadim, au avut cifre la care nu ma asteptam. Ce-i drept nici nu am fost foarte pe faza in ultimele luni, dar orisicat.

Apropierea lui Antonescu de Geoana mi se pare o miscare de prost gust. Nu stiu daca e abila dpdv politic, cred totusi ca nu. Pare genul de miscare ce poate duce la alienarea electoratului PNL. Inteleg ca o apropiere de Basescu e prea mult pentru orgoliile oamenilor din PNL, dar s-ar putea ca partidul sa piarda foarte mult cu ocazia asta.

Mai mult, asta ii creaza din nou lui Basescu un teren propice, de “singur impotriva tuturor”, situatie pe care stie sa o stapaneasca foarte bine. O sa fie doua saptamani interesante, deci.

 

 

A inceput balciul. Oficial.

Da, incepe campania electorala. Dupa balciul cu Oprescu, vine randul celui care a consacrat expresia “ssitemul ticalosit” – domnu’ presedinte.

Basescu zice ca bugetul educatiei ar trebui sa fie folosit pentru copii, nu pentru dublarea salariilor profesorilor. Buna asta… Trebuie sa recunosc ca Basescu stie sa iasa bine mereu. Asta e de admirat – omul cade numai in picioare. Iar cand acuza, are grija sa o faca cum scrie la cartea discursurilor politice.

Poti sa te iei de el ca se gandeste la binele copiilor?

Hm… inca una politica. Hai sa ne gandim la treaba asta ca la “comunicare”. Nu ca la politica.

Tiganci si tiganeli

Ce poti sa zici cand regele Mihai caracterizeaza scadalurile si lupta politica din ultima perioada ca “tiganeala” si cand presedintele Basescu se refera la un cetatean ca “tiganca imputita”? Mai conteaza particularitatile fiecarei situatii? Mai conteaza motivele care au trezit reactiile astea? Nu prea. Conteaza ca si regele si Baselu’ sunt figuri extrem de populare, sunt simboluri ale tarii si port-drapel, ca sa ma exprim poetic.

Mai conteaza si ca romanii sunt rasisti si homofobi (sa nu uit de “gaozarul ala”), pentru ca asta reiese de aici. Si reiese bine.