Been there, done that, got a t-shirt

HA! Am stiut ca se poate! Scopul a fost atins. Dupa cum ziceam in stanga si-n dreapta, ideea pentru acest Malin a fost sa ajung in primii 10. Am ajuns al 9lea din 22. La anul, daca o sa mai existe iarna, tinta va fi primii 5. Si ma voi baza, in continuare, pe timp.

LE: Timpul din 2005 a fost de 15min 28sec. Anul asta am scos 9min 41 sec. Cred ca traseul a fost ceva mai scurt, dar nu cu mult, in sensul ca acum 2 ani s-a mers si pe canionul pe care acum l-am coborat pe picioare.

Inca ceva imagini. O galerie mai completa cu multe poze foarte bune gasiti aici. Si aici (multumesc Laur pentru poze!)

2 imagini, imediat dupa start. Aici am schiat cel mai bine.

Pe masura ce ma apropiam de final, imi era din ce in ce mai greu sa ma tin pe picioare. Cred ca imaginea asta e pe portiunea mediana, cand inca rezistam.

Cam asa s-a facut evacuarea pe ultima saritoare spre Hornul de Pamant. Mult mai greu decat pe schiuri, dupa cum spuneam.

PS. Amicul Bogdan a ajuns pe locul 8, datorita unei coborari mult mai spectaculoase. Probabil ca ar fi fost si mai bine clasat daca nu ar fi cazut.

PPS. Domnul care ne-a reprezentat la olimpiada la Torino a ajuns pe 4. Way to go, champ!

Malin – imagine oficiala

Da, am ajuns pe net. Skill-urile mele inegalabile mi-au facilitat publicarea unei poze aici. Astept acum virarea banilor in cont $-).

Malin 2007

Iarna asta s-a incheiat oficial pentru mine. Ca si in 2005 si 2006, consider terminat sezonul de schi – deci iarna, dupa ce am fost la Malin.

Ce s-a intamplat anul asta? A fost mult mai bine ca anul trecut, asta e sigur. A fost soare, cald, nici urma de vant, lume nu foarte multa, dar majoritatea buni sau foarte buni. A fost si domnul care a reprezentat Romania la olimpiada de la Torino.

Zapada nu a fost foarte multa – zona de plecare a fost foarte fragmentata de stanci dezgolite. Ceea ce acum 2 ani era o caldare care se putea schia, acum am avut o zona de hornuri si stanci pe care mai bine le evitai. Partea buna a fost ca, surprinzator, au lipsit pietrele si micile crevase pe traseu. O grija in minus, deci. Am ales o trasa pe care unii au coborat-o drept si le-a iesit, dar multi au cazut. Unele cazaturi au parut extrem de urate, dar din fericire nimeni nu a patit nimic.

Dupa toate cele vazute pana sa imi vina randul, recunosc cu mana pe inima ca mi-au tremurat putin picioarele la plecare. Din cauza de emotii. La sosire imi tremurau mult mai rau, din cauza de oboseala. Am coborat cat mai safe dar mult mai tare decat datile trecute. Habar n-am ce timp/punctaj am scos, dar am incercat sa ma dau cat mai bine fara sa cad.

Sosirea a fost desupra saritorii de dinainte de Hornul de Pamant. Coborarea pe picioare a fost mult mai grea si ma solicitanta decat cea pe schiuri. Iar drumul pana in Busteni, ca de obicei, parea sa nu se mai termine.

Masa, felicitarile si dansul s-au tinut la Gura Diham. Nu am fost, nu stiu ce s-a intamplat, nu stiu cine a castigat gloria si respectul celorlalti.

Inchei cu minusul major. Dupa cum vorbeam cu Bogdan, problema cu concursul asta e ca majoritatea dintre noi sutem iesiti din forma. Nu am mai schiat de aproape 1 luna si s-a simtit din plin. Am cazut o singura data, din cauza ca nu am mai putut sa ma ridic la iesirea din viraj. Iar cand am trecut linia de sosire mi-au trebuit 3-5 minute sa ma ridic si inca vreo 10 sa mi se potoleasca carceii si tremurul picioarelor.

In afara de asta, great contest! Ne vedem la anul.

Si acum imagini (voi mai primi o serie de poze in care apar si eu; pana atunci asta e tot).

Platoul cu vedere spre Caraiman, Jepi etc

Toata lumea merge in acelasi loc.

Fiecare dintre rideri si-a calculat cat de bine a putut trasa. A mea este ce de la palcul de oameni de sus pe culoarul cel stramt dintre stanci. A mers! Nu am fost prea original, insa. A fost destulde aglomerat pe acolo, asa ca m-am dat pe o zapada muncita, cu multi colti de piatra in zona de intrare in horn, acolo unde o parte dintre rideri au coborat mai mult in derapaj. Senzatia a fost, insa, unica si a meritat toata oboseala macar si numai pentru hornul asta.

Malin – ceva detalii

Bogdan, ca un om serios si in etate ce este, s-a dus sa vaza cu ochii dansului cum se prezinta Valea Malinului. Si a vazut, indeed. Aici.

Ecoul Malinului-lui-lui-lui

Se intoarce si anul asta. Pe 12 mai. Identific o schimbare: anul asta va exista o taxa de participare de 10 lei.

Ne vedem acolosha.

Aurelien Ducroz se intoarce

Un nou film cu noua vedeta a celor de la Dynastar. Totul pare foarte simplu, dar omul asta e un atlet desavarsit si un schior incredibil de talentat. Are un stil aproape perfect, si nu ma refer aici neaparat la sarituri – care sunt uimitoare, cat la modul in care abordeaza orice fel de zapada si de panta.

De urmarit cariera distinsului Aurelien Ducroz.

Spy pictures

Poze cu mare parte din ce vor scoate producatorii de schiuri la anul gasiti aici.
Noutatile sunt foarte multe:
- K2 vine cu un model nou, reverse camber, Hellbent dedicat pentru powder (oare astia nu vad ce se intampla in Europa?)
- s-a schimbat grafica la gama Bandit. Nu as putea spune ca imi place, o prefer pe asta de acum sau, si mai bine, grafica de pe prima serie Bandit.
- Volkl a inlcuit Sanouk cu Katana, tot cu swallow tail. Interesant, foarte multa lume plange dupa Explosives, pe TGR chiar s-a facut o petitie in care lumea cere reintroducerea modelului. Mantra a inlocuit acum 2 ani Explosive. Volkl mai introduce vreo 4-5 modele noi, foarte creativi oamenii astia.
- Marker va lansa un model de tura numit Duke. Deja se spune ca e mai bun decat Diamir sau Naxo. Pe de alta parte exista opinii care atrag atentia asupra problemelor pe care le au legaturile Marker in general (pre-release). Nu exista pret oficial, dar se vehiculeaza suma de 450$ (scump, doamna, scump, la Naxo e mai eftin), si nici nu se stie inca momentul in care vor putea fi achizitionate. Se vor anunta mai multe detalii la inceputul lui feb.
- modele noi si la Salomon si care mai si arata bine. De la XScream incoace nu mi-a mai placut mai nimic ca grafica de la Salomon.
- Icelantic e un producator nou cu o filosofie care spera ca va schimba industria (like, doh!): nu conteaza lungimea sau latimea, ci suprafata schiului. Drept pentru care au lansat mai multe modele scurte (max 165), foarte late (min 110) si cu radius mic (in jur de 12-15). Review-urile spun ca sunt arma mortala pentru carverii hardcore, dar au mari probleme in linie dreapta si sunt instabile la viteza mare si aterizari.
- Blizzard a inceput de anul trecut, si continua si acum, sa faca schiuri din ce in ce mai interesante pentru freeride/big mountain. E de urmarit ce se va intampla in continuare cu ei. Pentru la anul apare, pe langa Titan 9 si Titan 9 Pro, un nou model – Big Blizzard. Titan 9 e un schi care a primit numai review-uri excelente. Titan 9 Pro e unul dintre putinele modele de pe piata pe care scrie Pro si chiar e pentru pros only.

Ma gandesc ca (etern) viitoarea mea pereche de Mantra s-ar intelege foarte bine cu niste legaturi Duke. Mai e pana atunci.

Sinaia Freeride Camp

Anul asta are loc intre 11-18 feb. Anul trecut am auzit pareri foarte contradictorii, in sensul ca unul dintre participanti s-a simtit oarecum in plus, accentul s-a pus pe mediatizare si pe show, mai putin pe camp in sine. Ion Trandafir, cel mai bun rider roman si instructor in cadrul campului, a stat juma’ de zi samd.
Pe de alta parte, organizatorii au avut o parere excelenta despre eveniment.
Incerc sa obtin mai mult detalii. Pentru 200 de euro mi se pare ca trebuie sa stiu cat mai exact ce o sa se intample.

Mai multe detalii pe site-ul oficial.

LE (17.45): Intre timp Coach zice pe forum la h2o:

“Trandafir nu a putut fi alaturi de noi la camp-ul de anul trecut din puternice motive personale (mama si bunica lui erau bolnave), cu toate ca si-a dorit sa fie la Sinaia. Anul acesta a confirmat ca va fi instructor la camp, desi este proaspat tatic. Jirka Lausecker este insa un motis erios de a nu rata Sinaia Freeride Camp, believe me!”

K2 2007-2008

K2 anunta multe pentru sezonul viitor, dar cu siguranta cea mai tare chestie e modelul Apache Coomba, model lansat in memoria marelui Doug Coombs. Pe un ski scrie “float”, pe celalalt “sting”. Deja a aparut si un scurt review care zice ca e cel mai bun ski de crud si pow care a existat vreodata. Varf mare, 102 waist si o coada mult mai mica decat varful, fara sa fie reverse sidecut si (foarte?) rigid. Deja e un ski cult.
Mi-ar placea sa pun mana pe asa ceva. Si sa ramana al meu.

Volkl Freeride 2007-2008

Volkl deja a inceput sa anunte, prin anumite media, line-up-ul de freeride pentru sezonul 2007-2008. Nu am gasit inca nimic legat de park (Karma, Dogen si restul).
Mantra, schiul cel nou la care tot sper, si pe care se pare ca il voi avea in decembrie, s-a mai ingrasat putin. As fi vrut sa ii lase varful la fel, dar au pus si acolo 3 mm.
Apare, insa, un model nou – Katana (140-111-130, R 30,2m@197cm).
Ma gandesc ca Mantra cu legaturi Diamir ar fi o combinatie tare buna pentru la anul, asta in ideea ca vom mai vedea vreodata iarna pe aici.
In momentul asta pot spune ca imi place grafica intregii game. In curand sigur vor incepe sa apara si review-urile.