Sporturi extreme
5septembrie 14, 2007 prin alexosu
Animat de discutia pornita de un post de-al lui Radu, vin si ma confesez: cel mai extremal sport practicat de mine e si va ramane probabil fotbalul.
Am avut intinderi de ligamente, fracturi si fisuri de oase, meniscuri lovite. Ultimul verdict a fost „nerv atins” or smth. Cred ca am stat in ghips, adunat, peste 60 de zile. Drept pentru care m-am retras acum 1 an jumate.
Si extremal, si fara adrenalina, proasta combinatie :).
PS. Recunosc ca prima intindere de ligamente si, deci, primul ghips vine de la schi. Dar acolo se si termina accidentarile de iarna.
Camp minat 
pai eu contorizez asa la sectiunea ski (si inca nu m-am lasat):
*dubla fractura tibie/peroneu 4 luni de gips (ca pe vremea aia era mai complicat cu operatiile plus ca m-am impotrivit frenetic)
*entorsa genunchi – 3 sapt gips
*fisura maleola – 1 luna si ceva de gips
*fisura metacarpian – gips
*fractura capat (platou) tibie – 2 suruburi
cu exceptia primei nenorocenii, restul le-am halit repejor in vreo 3 sezoane… se pare c-am avut ceva cu mine, huh? 🙂
aa, si fotbalul nu mi-a placut… ca cine stie, dracu, nu mai scriam la ora asta 🙂
Aveti o lista de revendicari foarte bogata, don Coman. Sper sa se opreasca, totusi, aici.
io n-am avut niciodata nici pe dracu. ce-i drept, nu sunt ixtrimar, ca voi, mai baieti…
Si seria continua. Dupa 18 luni in care am reusit sa ma tin departe de gazon, fie el si sintetic, duminica am jucat din nou folbal. Foarte frumos, mingea inca ma asculta.
Dar totul are un pret: o noua entorsa de glezna.
Din seria „hit me baby one more time”.