Google+

Buni cetateni

9

martie 12, 2010 prin alexosu

Sunt foarte interesat de ce se intampla cu invatamantul zilele astea. Cred ca problema fundamentala nu e neaparat cate clase are gimnaziul sau cate examene trebuie sa se dea la bac, ci mai degraba ce invatam in cei 8-12-16-n ani de scoala.

Poate ca ar fi o idee ca reforma invatamantului sa inceapa de la programa. Care sa inceapa de la intrebarea „care e scopul invatamantului?”. Am auzit un raspuns foarte bun la intrebarea asta: buni cetateni. Alaturarea asta mi se pare de o simplitate dezarmanta. Poate sa para cam putin la prima vedere, dar daca tragi linie vad ca da cu plus.

Nu zic ca asta o fi cel mai bun raspuns, sau singurul raspuns bun. Dar sunt curios daca cineva isi pune intrebarea asta. Si daca da, care e raspunsul pe care si-l da.

9 gânduri despre „Buni cetateni

  1. cristina spune:

    Orice efort de a “repara sistemul educational” va esua din doua motive. In primul rind, educatia inseamna diferite lucruri pentru diferiti oameni: pentru unii educatia inseamna locul unde te formezi pentru un loc de munca, pentru altii inseamna repararea problemelor sociale, iar altii vad educatia ca asigurarea unui loc de munca ori o sursa de indoctrinare politica.

    In al 2-lea rind, problemele educatiei par variate si complexe; dar complexitatea este un mit, inradacinat in neintelegerea a ceea ce este educatia si a ceea ce ar trebui sa fie educatorii. Adevarul este ca singura persoana care poate repara educatia este studentul. Cele mai populare argumente – cresterea finantarii, scoli mai mari, inmultirea scolilor private, mai multi care fac homeschool – nu vor si nu pot repara educatia. Acestea o pot imbunatati, poate chiar in mod semnificativ, dar numai in masura in care acel individual elev este determinat sa se educe, apoi sa-si duca planul la indeplinire.

    Invatarea, nu educarea, ar trebui sa fie in centrul atentiei noastre, pentru ca invatarea care este nobila, mareata, inspira elevii sa se educe singuri. Acest fel de invatare va rezolva problemele noastre educationale – publice, private si acasa. Cauta un astfel de invatator si vei gasi un grup de elevi care cu sirguinta, entuziasm se educa ei insisi.

    Profesorii invata si elevii se educa. Studentii sint singurii educatori adevarati. Istoric, orice alta metoda de educatie nu reuseste. Educatia apare atunci cind studentii sint incintati sa invete si fac tot ce pot sa-si urmeze scopul

  2. alexosu spune:

    Daca vorbim de stundenti, da, e corect ce spui. Dar ce face un pusti de 10 ani? El ce vina are ca i se dicteaza comentarii pe care trebuie sa le tina minta si sa le reproduca fidel in teza?

  3. cristina spune:

    Vina e a parintilor lui si a celorlalti parinti ca lasa statul sa le fure drepturile lor de a fi educati.

  4. alexosu spune:

    Se poate si asa. Dar introduci premisa ca toti parintii stiu cum ar trebui sa le fie educati copiii. Nu stiu daca e neaparat asa.
    Oricum, asta e o discutie paralela, cred.

  5. cristina spune:

    Toti parintii au dreptul fundamental sa isi educe copiii. Ei au dreptul sa aleaga modul de educatie. Acest lucru este ilegal in Romania. Parintii nu au dreptul sa aleaga, ci sint fortati sa accepte normele si standardele impuse de guvern.

  6. alexosu spune:

    Dar aleg. Se cheama „meditatii” :).

  7. cristina spune:

    Da, meditatii ca sa faca fata normelor impuse de guvern. Unde este dreptul lor de a alege ce si cum sa invete copiii?

  8. krossfire spune:

    Pai cam de la curriculum se impute treaba.

  9. cristina spune:

    Treaba s-a imputit din momentul in care statul obliga parintii sa-si trimita copiii la scoala.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile cerute sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

View Alexandru Borşan's profile on LinkedIn
%d blogeri au apreciat: